|
| Colectie: | Intelepciunea strabunilor | |
| Format: | 14x20 | |
| Nr. Pag.: | 192 | |
| ISBN: | 978-973-87665-9-4; (7,y) | |
| Limba: | Romana | |
| Editia: | 1 | |
| Data aparitie: | 2014 | |
Pret(Lei vechi): | 327000 (TVA9% inclus) | |
Pret(Lei): | 32.7 | |
| Pret nou 2016 (lei): | 31.50 (TVA 5% inclus) |
|
| Stoc: | epuizat | |
| Descriptori: |
| |
|
Cărţi pe care nu trebuie să le scăpaţi
Cărţi cu care va puteţi mândri
Hrană vie, o bicicletă, o carte bună, gândire pozitivă, energie holografică!
NIBIRU, Marduk, Planeta Crucii, Hercolubus, Eris, Omega, 2003UB313
Planeta cu 50 de nume
/ 0 /
GRAIUL ROMANESC al reginei TOMIRIS, suverana razboinica a marilor geti.
Autorul:
Stimate cititorule, de vreme ce parcurgi aceste rânduri, esti unul dintre gânditorii neobositi ai neamul nostru!
Cu tine pot deci, sa împartasesc aceasta bucurie si sigur te pot ruga sa pui sa se dea de stire, peste tot, ca s-a înfaptuit miracolul la care toti visam. S-a descoperit o copie a cuvintelor limbii vechi românesti, cu toate componentele ei, la mii de kilometri de slavi ori de Imperiul Roman, în celalalt capat de lume, dovada ca limba noastra avea ”etimoane latine si germano-slave” înainte de a exista ei, nepotii latini si germano-slavi.
Asadar sa nu uiti ca pâna si o arheologie rudimentara ne arata ca în teritoriul României se gasesc cele mai vechi oseminte ale omului de tip contemporan, de acum 42.000 de ani, rastimp în care el a cucerit tot globul pamântesc .
Sa nu uiti de asemenea ca a ajuns sa locuiasca si tarmurile, chiar insulele Oceanului Arctic, în Europa, înainte de Glaciatiunea Würm, dar pe parcursul ei, el nu a mai supravietuit decât cu un numar mic de indivizi, locuitori ai unor pesteri, în Pirinei si în Carpati.
Dupa topirea ghetarului acum 13.000 de ani, omul de caverna din Pirinei a disparut fara urma, poate datorita unor potopuri devastatoare, astfel ca, toata ZESTREA GENETICA si LINGVISTICA PREGLACIARA a europenilor a fost pastrata DOAR în pesterile din CARPATI.
Omul de caverna din Carpatii României a creat Prima Civilizatie Neolitica a Europei în teritoriul aferent râurilor bazinului Dunarii de Jos, cu o mica populatie de sedentari agricultori, de 10.000 de ani, posesori ai celei mai vechi limbi europeane, ce începe cu sunetele din natura si construieste cu ele un sistem lingvistic, în care morfeme stem, cu înteles, radacini de cuvânt, se repeta, descriind notiunile ca pe niste metafore, pentru a denumi toate descoperirile colectivitatii umane, înainte de a exista granite si popoare.
Numarul initial al supravietuitorilor dupa marile potopuri era evident mic si a crescut progresiv, la nivel de zeci de mii, apoi de sute de mii, producând primele forme de urbanizare, ca urmare a maririi rezervelor de hrana cu produse agricole, dependente direct de conditiile meteorologice.
La nivelul unei colectivitati de câteva sute de mii de indivizi nu se poate pune problema vorbirii mai multor limbi, dar terminologia unor grupuri profesionale începe sa se distinga si apar limbaje specifice, culegatorilor, pescarilor, vânatorilor, pastorilor, crescatorilor de animale, plugarilor, navigatorilor, comerciantilor, inclusiv un limbaj specific slujitorilor componentei administrative si spirituale.
Aceasta limba europeana unica, a omului de pe râurile din Bazinul Dunarii de Jos, contine toate fondurile lingvistice ale viitoarei Europe, ea fiind o latino-germano-slava, precum limba româna contemporana.
Istoria europeana începe cu grecii care-si amintesc ca au traversat Dunarea de Jos spre Peninsula Balcani în urma cu 3900 de ani, adica la 3600 de ani dupa splendida Civilizatie Cucuteni.
Ei scriu ca în Balcani au gasit pe cei mai vechi oameni, pe care i-au numit Pelasgi.
Francezul Guido A Mansuelli spune ca de fapt pelasgii sunt tot una cu scitii.
Parintele istoriei grecul Herodot, 484-425 BC, era foarte documentat despre noi si ne numea geti, dar nu auzise de romani, desi era informat despre etruscii pe care ei, romanii, tocmai îi alungau din Roma, proclamând RESPUBLICA ROMANA, cu câteva decade înainte de a se naste.
Românii nu au bagat de seama ca de fapt istoricul îi numeste pe getii sedentari elita tracilor.
El întelegea prin traci pe getii care treceau spre lumea larga, locuind în carute, fiind deci nomazi si ocupând în vremea lui toata Europa si stepa siberiana, pâna la granitele Chinei, afirmând ca toti vorbesc o aceeasi limba si ca sunt aproape la fel de multi ca inzii, fara sa stie ca si o parte dintre inzi, la rândul lor, erau tot de acelasi neam si de aceeasi limba, sutinând totodata ca, dintre toti tracii, getii erau oamenii cei mai bravi si mai drepti.
Plecând de la informatiile de mai sus, furnizate de Herodot, au numit si romanii tot Tracia, teritoriul din care se TRECE, în Asia, peste strâmtori, dar dupa Gabriel Gheorghe se pare ca nimeni nu si-a spus vreodata trac, ci get.
(http://basarabialiterara.com.md/?p=12757) Teodor Filip:
Românii nu-si cunosc adevarata istorie, ocultata lor. Capul sus…suntem de NEAM NOBIL. Când massagetii, condusi de legendara regina Tomiris, îl învingeau pe Cyrus( Cirus), Roma era un mic satuc. În lumea stiintifica a fost un adevarat soc când s-a descoperit ca Sarmisegetusa Regia era de circa 4 ori mai mare decât Roma, capitala unui Imperiu colosal.
Lumea fascinanta a stramosilor nostri a oferit Antichitatii doua personalitati emblematice, considerate drept model pentru orice posibila istorie universala a moralei razboinicilor: regina massagetilor si Dromichete, regele dacilor din sudul Carpatilor.
Despre regina Tomiris stiu mai multe occidentalii decât românii de astazi. Norocul nostru a fost că Diodor din Sicilia a descris scena de la Helis, în care Dromichete l-a dojenit pe Lisimah printr-o parabolă demnă de regele Solomon. Este acolo cea mai frumoasă, cea mai paradoxală maieutică politică din istoria universală. Despre Dromichete, învătau până si copiii din România, dar si acest rege pare să fie uitat. Făcătorii de manuale numai vor să ofere exemple morale copiilor nostri. Cu sigurantă, Tomiris ar fi rămas necunoscută pentru cultura europeană, dacă nu ar fi reusit să-l învingă pe Cirus cel Mare, regele persilor, în anul 529 î.Hr. sau 530. Cirus se numea Kurus, Kiros sau Keyhusrev, în limba persană veche - farsi. El a domnit în perioada 576 - 529 î.Hr. A pus bazele Imperiului Persan si a fondat dinastia Achaemenizilor. Ca un Baiazid al persilor, el a cucerit Regatul Mezilor, Regatul Lydia si regatul Noului Babilon. A unit cele două regate iraniene. Cirus voia să cucerească si Egiptul, dar Tomiris i-a scurtat destinul de cotropitor.
Massagetii: de Lelia Mihail
De-a lungul veacurilor, echivocul originii massagetilor a fost alimentat si cultivat pana astazi si din cauza unor izvoare istorice apparent contradictorii. Unii ii confunda pe massageti cu scitii, altii sustin ca massagetii ar fi o ramura a scitilor. In realitate, povestea lui Tomiris si a massagetilor este cea mai semnificativa ilustrare a ideii ca o ramura a tracilor a migrat spre rasarit din regiunea carpato-danubiano-balcano-pontica inca din epoca fierului. Ne-am obisnuit cu ideea ca migratiile s-au produs numai dinspre Asia spre Europa si inca nu parem pregatiti sa acceptam ca fenomenul a fost si invers in anumite epoci istorice vechi. Dupa cum spuneam, Iordanes scrie ca, dupa victorie, Tomiris, Tamiris sau Timirise - dupa alte izvoare - a venit cu corabiile pline de prada in Dobrogea de astazi si a pus bazele cetatii. Descrierea massagetilor este foarte expresiva si la Herodot: luptatori pe jos sau pe cai, arcasi neintrecuti, dar si curajosi manuitori de lance.
Purtau armuri impodobite cu aur. Erau monogami, dar vaduvele de razboi erau tinute in colectivitate. Aveau o religie monoteista, ca toti dacii. Ei se inchinau la Soarele Neinvins, asemenea tuturor dacilor. Sacrificau cai pe altarele Soarelui. In cartea De origine actibusque Getarum - Despre originea si faptele getilor Iordanes, get, adica dac de origine, dupa altii got, il reconfirma pe Herodot. El precizeaza insa ca este vorba despre acelasi neam.
Fiind conducatoarea unui asemenea popor, facand apoi dovada unor fapte fara precedent, Tomiris continua sa-i fascineze si astazi pe cei care se apropie de istoria veche. Unii cred ca Tomiris stapanea regatul amazoanelor, dar, dupa cum spun scrierile vechi, regina a urmat la tron dupa moartea regelui.
Eminescu o imagineaza pe Tomiris in epopeea Gemenii, inca prea putin cercetata.
Kazahii de astazi au convingerea ca istoria lor a inceput cu... Tomiris. Massagetii erau numiti Saka. Unii istorici turci cred si astazi ca massagetii erau de neam turcic, fiind iranizati odata cu migratia lor spre rasarit! Autohtonii din Tadjikistan si cei din Turcmenistan se revendica tot de la massageti. Uzbecii cred la fel. Cambize a cucerit Egiptul cu ajutorul massagetilor, celebri in epoca datorita cailor lor fara egal. Turcmenii sustin ca rasa de cai Akhal-Teke provine de la massageti. Cai pe care i-au folosit mai tarziu Darius si Alexandru Macedon in campanile lor militare.
Unii istorici considera ca massagetii au fost asimilati de iranieni si de chinezi. Oricat de diverse ar fi opiniile, toti cercetatorii straini au cazut insa de acord pe o singura idee: massagetii erau de origine europeana.
Tomiris era asemuita cu Talestris, regina amazoanelor de mai tarziu. Paulus Peter Rubens si-a intitulat tabloul: Tomiris, regina scitilor.
Mattia Preti a pictat si el un tablou cu Tomiris. Iordanes o considera pur si simplu Getarum regina. Dante Alighieri spune La Divina Comedia: Mostraba la ruina y el crudo estrago / que hizo Tomiris, cuando dijo a Ciro: / Sangre quisiste, y yo de sangre te harto. Ulugbek Musaev a scris baletul Tomiris (Taskent, Uzbekistan, 2012). O intreaga traditie lasata de o femeie care l-a sfidat pe cel mai puternic rege al lumii din acea perioada: Refuz sa ma marit cu tine si jur pe Soare, domnul suprem al massagetilor, ca te voi satura de sange, i-a scris Tomiris lui Cirus, dupa cum povesteste Herodot in Istorii
|
|
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%